În cadrul Spitalului Clinic C.F. Timișoara se urmăreste îmbunatatirea stării de sănatăte a populației și realizarea unui sistem de sănătate modern și eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeană, pus permanent in slujba cetățeanului cu aplicabilitatea standardelor de management cerute prin îmbunatatirea structurii și organizarii spitalului, respectiv analiza circuitelor funcționale:

• analiza structurii pe secții clinice, paraclinice, administrative, dezvoltarea platoului tehnic pentru intervenții diagnostice și terapeutice, îmbunătățirea structurii și organizării spitalului;
• dezvoltarea unor servicii alternative sau complementare în cadrul spitalului;
• îmbunătățirea managementului resurselor umane: evaluarea încadrării cu personal pe categorii, evaluarea relației dintre structura spitalului și încadrarea cu personal, evaluarea relației dintre serviciile furnizate și încadrarea cu personal, metode de creștere a performanței personalului;
• evaluarea serviciilor de sănătate furnizate de spital: analiza activității clinice a spitalului, pe tipuri de servicii furnizate, analiza fluxurilor de date clinice, pe tipuri de servicii furnizate (codificare, colectare, transmitere, validare), îmbunatățirea capacității de raspuns al spitalului la nevoile bolnavilor;
• analiza situatiei economico – financiare a spitalului: analiza veniturilor spitalului, pe tipuri de servicii, analiza cheltuielilor spitalului (pe tipuri, secții etc.) ;
• evaluarea spitalului din punct de vedere al calității: calitatea serviciilor, calitatea datelor raportate, calitatea personalului, satisfacția pacienților; stabilirea necesarului de materiale (medicamente, materiale sanitare, alte materiale), modalități de achiziție, evaluarea stocurilor, indicatori de eficiență ai utilizării stocurilor;
• activitatea de investiții: în echipamente, modernizarea de secții, reparații capitale; determinarea cheltuielilor pe secții și tipuri de cheltuieli, indicatori de eficiență determinați pe baza veniturilor și cheltuielilor spitalului.

Spitalul Clinic C.F. Timișoara, cunoscut și sub denumirea de Spital CFR Timișoara, este situat pe Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 13-15, localitatea Timișoara, judet Timis, telefon: 0256493088, fax: 0256491151 și are în componență următoarele cladiri:

• Pavilion nr. 13
• Pavilion nr. 14
• Pavilion nr. 15
• Bloc Operator
• Centrala termică
• Clădirea de pe Strada Gării, nr. 1, Timișoara
• Terenul pe care sunt amplasate cladirile ce compun Spitalul Clinic C.F. Timișoara este domeniul public al statului, dat în administrarea Spitalului Clinic C.F. Timișoara.

Pavilionul 13:

• Mansardă: Secția Medicină internă
• Etaj: Secția Reumatologie
• Parter: Secția Chirurgie generală, Radiologia
• Demisol:
• Ambulator integrat – Cabinete Cardiologie, Chirurgie generală, Dermatovenerologie, Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Ecografie, Medicină internă, Obstetrică-Ginecologie, Oftalmologie, O.R.L., Ortopedie și Traumatologie, Pneumologie, Psihologie clinică, Reumatologie, Urologie, A.T.I. Preanestezie
• Biroul de internări

Pavilionul 15:

• Etaj: Secția Gastroenterologie
• Parter:
• Compartiment Pneumologie
• Farmacia
• Biroul RUNOS
• Demisol: Ambulator integrat – Cabinete Gastroenterologie, Psihiatrie

Clădirea Bloc Operator:

• Etaj: Birouri administrative, Amfiteatru
• Parter: Secția A.T.I., 3 Săli de operații
• Demisol: Laboratorul de Analize medicale, Serviciul de Anatomie patologică.

Clădirea de pe Strada Gării, nr. 1:

• Etaj: Secția Medicină internă II
• Parter:
• Ambulator integrat – Cabinete Neurologie, Medicină internă, Medicina muncii, Psihologie,
• Compartiment Explorări funcționale
• Compartiment Radiologie și imagistică medicală CT.

De asemenea, în curtea spitalului se găsește centrala termică care asigură permanent apa caldă, iar în timpul iernii agentul termic necesar încalzirii spațiilor aflate în cele 4 corpuri de clădiri.

Istoric

Nr. reg. 11793/06.11.2024

Spitalul Clinic C.F. Timișoara, cunoscut și sub numele de Spitalul CFR Timișoara, își desfășoară activitatea într-o clădire istorică aflată pe malul râului Bega, la adresa Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 13-15, Timișoara, județul Timiș. Construcția se află în continuarea actualului Palat al Apelor, care purta, la începutul secolului, numele de Casa Societății Timiș-Bega, iar splaiul actual era denumit Bega bal sor (magh. malul din stânga).

Fig. 1. Clădirile actualului Spital CFR, vizibile în plan secund, în continuarea Palatului Apelor. Vedere de la începutul sec. XXI.

Inițial, clădirea spitalului a avut destinația de locuințe familiale, ceea ce influențează compartimentarea actuală a unității sanitare. În anul 1902, spațiul a primit pentru prima oară destinația de Sanatoriu al Casei Cercuale, iar din 1958 găzduiește Spitalul CFR.

Clădirile Pavilion nr. 13, 14 și 15 au fost construite la începutul sec. XXI. Arhitectura urmează stilul uzual raspândit la mijlocul secolului al XIX-lea – XX, iar ca număr de niveluri sunt concepute cu demisol, parter și etaj. Clădirile sunt construite din zidărie de cărămidă plină, cu grosimi de 80 cm la subsol, 60 cm la parter și 45 cm la etaj. Fundațiile sunt continue sub ziduri, fiind realizate tot din cărămidă arsă, având grosimea de 90-100 cm și adâncimea de cca 2,20 m față de nivelul terenului actual. Planșeele peste subsol sunt realizate din bolți de cărămidă și grinzi metalice. Planșeul peste parter este realizat din lemn, parțial din beton armat și parțial din beton armat pe grinzi metalice. Planșeul peste etajul I este realizat din lemn la Pavilionul nr. 14 și 15 și din beton armat la Pavilionul nr. 13. Planșeul peste etajul II (mansarda) la Pavilionul nr. 13 este realizat din lemn. Şarpantele sunt din lemn de tip macaz dublu și se reazemă pe pereții longitudinali exteriori respectiv transversal exteriori la capete.

Clădirea Bloc operator a fost construită mult mai târziu, în anul 1965. Fundațiile sunt din beton simplu, suprastructura este din ziduri de cărămidă plină, cu stâlpișori din beton armat, iar planșeele sunt din beton armat. Acoperișul este de tip terasă.

Spitalul CFR din Timișoara a găzduit, de-a lungul timpului, o serie de personalități marcante ale medicinei românești, al căror renume a depășit hotarele țării.

Astfel, între 1945 și 1949 Ana Aslan – medic și om de știință de renume mondial, fondatoarea geriatriei și a gerontologiei românești – își desfășoară activitatea la Spitalul CFR din Timișoara, în calitate de profesor la Clinica Medicală. Istoria reține faptul că este, ca femeie, primul cardiolog dar și primul profesor de clinică medicală. Deși era un bun terapeut, o mare parte dintre pacienți evitau să o solicite deoarece erau obișnuiți să fie consultați de bărbați. Cele dintâi rezultate încurajatoare le obține la Spitalul CFR unde, la 15 aprilie 1949, tratează un student la medicină care avea artroză acută, cu stare de criză ce dura de trei săptămâni. Ana Aslan relatează împrejurările astfel: „Foloseam deja procaină, a cărei acţiune vasodilatatoare şi de reglare a sistemului nervos vegetativ fusese descrisă de Claude Leriche, în afecţiunile circulaţiei periferice şi în arterite. Posibilitatea de a o utiliza în afecţiunile reumatice mă obseda de multă vreme. I-am cerut permisiunea tânărului de a-i administra 10 cc soluţie procaină 1% în artera femurală. După câteva minute, bolnavul a putut îndoi piciorul. Am continuat să-i administrez procaină; după câteva zile a putut părăsi spitalul". (sursa: BNR.ro)

 

În anul 1959 Acad. Prof. dr. doc. Pius Brînzeu – cunoscut ca ,,părintele flebologiei românești” – înființa la Spitalul CFR din Timișoara laboratorul de angiologie și flebologie iar în 1961, revista „Timișoara Medicală” relata despre prima consacrare a unei metode terapeutice originale românești a varicelor membrelor inferioare, care, ulterior, a fost recunoscută pe plan internațional, fiind numită „metoda Pius Brânzeu”. Profesorul continuă cercetarea științifică și asistența medicală de mare competitivitate în patologia vasculară, ceea ce face ca spre această clinică să vină un mare aflux de bolnavi din toate colțurile țării. Clinica și-a câștigat o recunoaștere bine meritată, atât pe plan național, cât și internațional, reprezentând un standard european în chirurgia venoasă la acea vreme. (sursa: Dorel Șchiopu – președinte Secția de Șah CS Vulcan)